retrospectiva. decât

bun... să vedem... anul a început ca și orice alt an... cu șampanie. puțină criză pe aici, puțină pe dincolo... nimic ce m-ar fi afectat foarte tare. până am rămas fără job. eh... dramatizez... pănă mi-am dat demisia. o părere de rău pentru vreo câteva minute... apoi totul s-a redresat, lumea a început să se învârte din nou, iar eu pe lângă ea. licența a trecut cu bine. chiar foarte bine. apoi... plictiseala. DAR. am recuperat după ce am început să mă preumblu prin țară cu prietenii și iubita. spre sfârșitul anului mai multă plictiseala și mai multă dorința de a face ceva. și cât mai repede. această "mâncărime" s-a terminat azi. am găsit un job înainte cu o zi de anul nou. care sunt şansele? anywho... aştept să vină şampania odată! şi cu ea... cine ştie?

postul din ajun

mai degrabă postez în ajun decât să țin post în ajun. sau nu se ține post în ajun? de ajun e dezlegarea la toate? hmmm... cred că voi trăi și fără să ma duc să mă uit pe calendarul creștin-ortodox luat cu atâta evlavie de vreun neam de la biserică. da. și postez din munții cugirului. bine... să nu exagerez... de la poalele munților cugirului. așa. și a venit moșul. mai repede. ieri. cu un iPod shuffle generația 3. și am fost pe autostradă azi. de ce să mergi pe dealul feleacului când poți foarte bine să mergi pe autostradă? consumi mai mult, poate... POATE faci mai puțin până în turda.. dar hei... trebuia să știu si eu de ce și-a pus mircea badea pene pe fund și a strigat la boc să se trezească. mi-am satisfăcut și această curiozitate. în fine. vă doresc la toți sărbători fericite și un craciun cât mai vesel alături de cei dragi. (nu... nu am majuscule. decât la "poate". vezi mai sus) pa.

Lume, m-am întors!

da, stând în vârful patului, mi-am dat seama ca pot fugi de blog, dar că nu pot scăpa de el. blogul e un fel de fusta mamei pentru mine. numai aşa îmi pot explica faptul că mă întorc acolo ori de câte ori vreau sa simt ceva familial şi familiar. ceva ce să mă poată facă să mă simt bine. punct.

poate o să fac şi un redesign la blog. aşa. ca de casă nouă. sau curăţenie de iarnă. whatever.

Habbits - Episode 1

comic style photos

funny the way it is

pământul nu mai are răbdare, dom'le

uite că mi-am terminat licenţa. nu credeam ca o să termin o lucrare care până la urmă este o labă tristă. now what? exact. ce o să se întâmple de acum încolo? ieri mi-am dat seama de un lucru pe care l-am conştientizat într-un fel sau altul chiar după ce mi-am dat demisia. i need a job. bun. imi doresc să intru în sistem. asta vreau acum. sa intru rutină. nu o să-mi dau seama când am intrat în rutină. te învăluie aşa în tăcere până când într-o zi îţi şopteşte la ureche: "te-am prins!" dar totuşi asta vreau. într-o perioadă în care oamenii mor pe capete în Iran eu vreau să-mi găsesc un job şi apoi să merg la instituţiile generic denumite bănci unde să demonstrez că nu am nevoie de banii pe care mă duc să-i cer. we are helpless. sau poate doar eu. dar îmi doresc să fac mai mult. îmi doresc să schimb ceva. şi schimbarea asta trebuie să înceapă cu mine. aspir la mai mult. cu toţii o facem la un anumit nivel. diferă doar gradul de complexitate al aspiraţiei. şi totuşi mulţi sfârşim la fel. ca nişte roboţi. dar asta nu e un lucru rău. nu putem face toţi lucruri diferite. dacă te uiţi pe un câmp vezi fir de iarbă lângă fir de iarbă. nu vezi diferenţe. există, dar nu le vezi. nu le bagi în seamă. suntem nişte ignoranţi. s-au întâmplat multe în ultimul timp. şi mă gândesc la toate. hai să luăm spre exemplu două morţi. moartea lui Michael Jackson şi moartea lui Neda Soltani una dinte victimele revoluţiei din Iran. pe cine regretaţi mai mult? ştiţi răspunsul. de ce? pentru că el era cunoscut. milioane de fani se vor strânge să-l comemoreze. dar Neda nu poate să aibă parte de o înmormântare deoarece guvernul Iranian nu îi permite asta. da, ştiu. not fair. putem schimba ceva? nu. dar măcar putem conştientiza ce se întâmplă defapt pe pământul acesta. asta vrem cu adevărat? asta vreau? un job şi apoi toate lucrurile care vin după?

don't fight it

O piesă genială

concurs LG

se pare că Bobby Voicu testează un nou produs. este vorba de un LG LCD LH5000 pe care îl va da ca premiu prin intermediul unui mic concurs. ma bag si eu. de ce nu?

primul motor de căutare de la microsoft

microsoft a lansat recent un motor de căutare. acesta, spun cei din Redmond, este un motor de căutare relevant care beneficiază de un "decision engine". este încă în stadiul de beta, are o interfaţă destul de prietenoasă, doar că, părerea mea, nu are nici o şansă. sau cel puţin va dura foarte mult până sa-mi schimb home page-ul din google în bing. mai jos puteţi vedea ad-urile campaniei de promovare.

care e diferenţa dintre fanii cinema-ului şi iubitorii de teatru?

prefaţa unui portofoliu

gripa porcină în ţară

i-a luat mult. dar, încet, se pare că minciuna a ajuns şi la noi în curte. spun minciună pentru că la fel ca şi toate lucrurile care creează panică în lume, creează şi o anumită scădere a preţului petrolului pe piaţă. în fine. ideea e că o femeie venită din s.u.a s-a întors, din spusele mediafax, cu un prieten generic numit H1N1. frumos nume. internată la institutul "Matei Balş" din ţară, aceasta a fost diagnosticată şi pusă sub observaţii medicale. mai mult, femeia amintindu-şi toate persoanele cu care a intrat în contact de când s-a întors, a "declanşat" o anchetă epidemiologică asupra "celor 40". frumos. noi de ce să nu participăm la panica globală şi la preţul petrolului? ;)

mai jos puteţi viziona şi asculta "the swine flu song" şi ceea ce crede Winnie the Pooh despre gripa porcină :D

3650 de zile

încălzirea globală surprinsă într-un clip realizat pentru MTV. un glob geografic filmat şi apoi transpus în CG pentru a ne arăta cât de puţin timp mai avem pentru a face ceva.

3650 from Ubik on Vimeo.

trupa deko la cluj-napoca

EVENTURA vă propune un stand-up comedy cu trupa DEKO la cluj-napoca. băieţii, care se descriu ca fiind sceptici, fani ai drobului de sare, dar şi fini observatori ai detaliilor grosiere, garantează un show pe cinste, în care moldoveanul râde de moldovean, hârbul de oala sparta şi cioara de porumbel. 

Claudiu Teohari, zis şi "intelectualul trupei", Viorel Dragu, moldoveanul căruia nu-i place să îşi recunoască originile, şi Constantin Bojog vor spune "verde'n faţă" ce îi doare.

 

"A face stand-up comedy e bine, frumos, greu, plin de satisfacţii, dătător de ulcer. Stand-up-ul înseamnă râsete, cunoscut oameni demenţi, băut mult, băut prea putin, fumat excesiv, stres, plăcere, iarăşi stres, nesiguranţă, gândit, lucrat, încercat, eşuat, iarăşi fumat, reuşit", oferă ei o definiţie a artei pe care o practică de cinci ani.  

CLUJ – Casa de Cultura a Studentilor, 27 mai, ora 20.00. Biletele se pot achizitiona de la CCS incepand cu ora 18.00 iar accesul in sala se face pana la ora 20.00. Pret bilet – 20 lei.
ORADEA – Club BLUE MONDAY, 28 mai, ora 22.00. Biletele se gasesc la intrare. Pret bilet 20 lei. 
BAIA MARE – Club GOLD TIME, 29 mai, ora 21.00. Biletele se gasesc la intrare. Pret bilet 20 lei. 
SATU MARE – Teatrul de Nord, 30 mai, ora 21.00. Biletele se gasesc la Agentia teatrala, str. Horea nr. 6

atenţie! este interzis accesul la spectacol cu aparate foto  şi camere de filmat! Ne vedem acolo!

un post cu stuf. mult stuf

"Sic" sau "Szék", cum îi spun localnicii, este o localitate aflată la 60 de km de cluj-napoca. ce poţi să vezi acolo? stuf. de ce? de ce nu? un loc liniştitor în care poţi să te relaxezi uitându-te la stuf. mai ales dacă eşti cu cineva care zâmbeşte. mult. stuf. dacă te gândeşti să urci dealul de pe lângă stuf, poţi să o faci. dar nu atunci când soarele arde cel mai tare pe cer. prin stuf. un restaurant lângă lacul cu ştiucă, generic numit "lacul ştiucii" care, bineînţeles, e lângă... nu, nu e lângă o clădire corporatistă în stilul "trump tower". e lângă stuf. sfârşit.

stuf.

TIFF 2009

biletele la TIFF, la cea de-a opta ediţie, vor fi puse în vânzare începând cu luni 25 mai la cinema republica. mai pot fi găsite la cinema city în iulius mall, dar acestea vor fi puse în vânzare doar din 29 mai, cu o jumătate de oră înaintea primei proiecţii.  orarul casieriei de la cinema republica este următorul: luni, 25 mai - joi, 28 mai: 11:00 - 18:00/vineri, 29 mai - duminică, 7 iunie: 09:00 - 23:00

weekend wars

responsabilitate şi festival de film asiatic la cluj

după 100 de zile de la preluarea mandatului, Barack Obama a făcut paşi importanţi în gestionarea problemei crizei financiare, dar cel mai important pas mi se pare închiderea închisorii de la Guantanamo, pas care a fost făcut la 48 de ore de la preluarea mandatului. nice. şi? şi nimic. în materie de responsabilitatea pe care ar trebui să şi-o asume cineva pentru încălcarea gravă a drepturilor omului şi pentru practicarea torturii, a întârziat încă să apară. mai jos puteţi să vizionaţi un mini-documentar făcut de cei de la Amnesty International în legătură cu situaţia aceasta, documentar care mă face să mă întreb dacă "yes, we can!" nu este altceva decât "no, we won't!"

în altă ordine de idei, în perioada 18-24 mai, OSUT (organizaţia studenţilor din universitatea tehnică cluj) orgnizează un festival de film asiatic:

Luni, 18 mai - "Chihwaseon" (2002), 17:30, Cinema Victoria

Marţi, 19 mai - "Welcome to Dongmakgol" (2005), 17:30, Cinema Victoria

Miercuri, 20 mai - "Springtime in the Small Town" (2002), 17:30, Cinema Victoria

Vineri, 22 mai - "Grand Chef" (2007), 19:30, Librăria Cărtureşti

Duminică, 24 mai - "Empty Houses" (2004), 17:30, Cinema Victoria

pentru alte evenimente organizate de OSUT în săptămâna aceasta, vizitaţi qbox.ro

noaptea muzeelor. sau a muzelor. sau a unor patru nebuni

pentru că tot atunci când sunt pus pe fapte mari, când am acea fărâmă de dorinţă în mine de a-mi scrie licenţa, apare ceva mai interesant de făcut, m-am decis că vreau să fiu prezent la "noaptea muzeelor". un eveniment care are loc în 41 de ţări şi 2200 de muzee, a avut loc în seara aceasta şi la cluj. bun. un început promiţător: o bere cu 3 oameni foarte faini. atât de promiţător, încât singurul loc în care am mai putut să mergem a fost muzeul de artă. prea puţin am văzut arta în sine deoarece atenţia tuturor era îndreptată către mâncarea şi vinul arhi-prezente în incinta muzeului. "ne băgăm?". "ne băgăm". am stat la coadă mai bine de jumătate de oră. dar a meritat, pentru că cei de la slow food romania ştiu ce fac. ca totul să fie complet, nu putea să lipsească tipul acela care arată ca un artist, deci s-ar putea să moară de foame şi care se tot fâţâie pe lângă tine cu replicile: "scuze, mai sunt castraveţi?", "se serveşte şi pâine?", "scuze. vreau să-mi iau un şerveţel", "mai sunt castraveţi?". genial. puţin caşcaval, puţină muzică, un zâmbet, un joc de cărţi cu semne mai mult sau mai puţin evidente sau obscene într-un local cu o ultimă comandă. ce mai, o seară perfectă.

atestat, pfizer şi noul cod penal

am făcut-o şi pe asta. atestatul la engleză e ca şi luat. de ce? pentru că a fost o tipă în comisie. yes, i'm a self-conceited motherfucker. o cerinţă pentru o compunere de clasa a 2-a. "era vară". este. pentru că o simt pe pielea mea. ce merge după o lucrare de control? o bere neagră. sigur. de ce să nu fi ameţit la 3 după masă? (eh, nu chiar, pentru că nu am mâncat nimic azi). nu-i nimic. o cafea în le general poate să rezolve multe lucruri.

act de caritate din partea companiei americane Pfizer. "e criză, fraţilor? vă pierdeţi locurile de muncă, implicit asigurările de sănătate? lejer. vă dăm 70 de tipuri de medicamente gratis. şi viagra. să aveţi şi voi o bucurie". exagerez. ca de obicei. compania oferă americanilor timp de 1 an medicamentele cu care sunt sub tratament de cel puţin 3 luni. pe listă e şi viagra. 

ce se întâmplă pe la noi? this is the fun part. noul cod penal prevede următoarele: "nu constituie infracţiune avortul terapeutic efectuat de un medic de specialitate obstretică-ginecologie, până la vârsta de 24 de săptămâni, sau întreruperea ulterioară a cursului sarcinii în interesul mamei sau al fătului". la prima vedere totul e ok. sau nu. hai să luăm, de exemplu, "interesul mamei". atât. deci cum? o formulare mai generală şi mai vagă nici că puteau scrie. cum naiba să nu specifici în codul penal natura acelui interes? "fată, nu-ţi prea stă bine rochia asta... ştii tu de ce" "da fată, ştiu... dar am o idee". sau puteţi să vă gândiţi şi la alte scenarii "made in romania".

sinopsis banchet şi blogu-mi redesenat

banchet. 120 de oameni. 120 de motive să mă amuz. l-am cunoscut pe domnul Jack atât de bine încât ştiu ce-i place la micul dejun. zâmbete. poate prea multe. profesori puşi pe fapte mari. pahare sparte. că aşa a vrut un coleg. un taxi luat în grabă. the long story short.

m-am trezit subit. în 3 minute patul era făcut şi micul dejun sfârâia în tigaie. datoria către FSPAC plătită. aţă la bcu. cafea solitară. o privire dintr-un colţ. mă pun să scriu. îmi intru în mână. mesaj: "hai afară". ok. cafea. ţigară. mă pun să scriu din nou. "conceptul creativ este...." mesaj: "hai afară". un rucsac greu. ea:"pot să îţi propun ceva?". eu:"go wild". un zâmbet. mă întorc la ale mele. somnul nu iartă. destul.

da, după cum îţi spun ochii, mi-am schimbat designul blogului. simţeam nevoia de un "rebranding".

rootless tree

şi varianta acustică

festivitate. sinopsis şi o revanşă

lume multă. excesiv de multă. o robă în care m-am copt. durere de picioare. "catalin puşcaş!" super! o diplomă, o floare. aruncat de toci. nişte baloane care nu vroiau să cadă din tavan. poze. rânjete. una bucată tipă căzută pe scări din cauza toacelor. aşa îţi trebuie dacă minţi cu privire la înălţimea ta! masă festivă cu prietenii apropiaţi şi familiile lor. altfel. notă de plată achitată cu brio. pe această cale le mulţumesc celor din prime şi mă refer la baby-members, care au venit să ne vadă şi să ne simtă chinul. u rock!

acum să trecem la lucruri mai serioase. carmen, din cauza faptului că a servit patria muncitorească, nu a putut să ajungă la festivitatea unor prieteni buni. adică eu şi paul. dar nu a stat cu mâinile în sân şi s-a revanşat. cum? priviţi mai jos şi daţi click ca să vedeţi poza în format mare.

ataraxie

multe lucruri ciudate se pot întâmpla când mergi la o cafea. de exemplu, să ajungi pe piezişa, într-un loc special pentru tine şi pentru o anumită persoană care să-ţi spună lucruri pe care nu credeai că o să ţi le spună vreodată, să cunoşti un libanez cleptoman, dar care fură doar obiecte care nu afectează pe nimeni, să mergi în căminul 9, cu multe sticle de bere, să cânţi la chitară pentru nişte oameni necunoscuţi, inclusiv cântece demult uitate de pe vremea cercetăşiei, când erai doar un prunc care nu ştia prea multe decât că iubeşti viaţa.

în altă ordine de idei, peste câteva ore merg la festivitate. de obicei, pentru mine, evenimentele de genul intră în categoria celor la care "trebuie să mergi" şi nu un eveniment la care "vrei să mergi" neapărat. oricum e ok, pentru că de ceva timp am o stare de ataraxie profundă. aşa că va fi amuzant.

getting away with it

se spune că un brand nu este decât o percepţie în mintea unui consumator. un brand este ceva intangibil şi doar logotipul acestuia este elementul care are un impact vizual. elementul care leagă realitatea de imaginaţia, de percepţia noastră. de ce vă spun toate astea? pentru că după o noapte de insomnie alături de Wally Ollins, Jack Trout şi Al Ries mi-am dat seama că realitatea marketingului poate fi suprapusă pe alte situaţii. o cafea de 6 ore, un zâmbet, o privire, o emoţie, nişte lalele, un fluture, un picnic la miezul nopţii. am adormit pentru un moment, dar m-am trezit.

a coffee

şi pentru că am început să am o anumită febleţe pentru muzica celor de la URMA, vă mai prezint câteva piese şi videoclipuri care, părerea mea, sunt geniale.

sinopsis

mă aşteptam la ceva mai amplu. dar a fost ok. "nu aveţi voie să fotografiaţi" "de ce?" "aveţi permis?" "nu am permis" "păi vedeţi?" "dar toată lumea fotografiază" "nu aveţi voie cu genul acesta de aparat" "e doar un digital. nu e slr" "..." parcă aş fi zis teorema lui Lagrange. în fine. teatru japonez, ikebana, ceremonialul ceaiului. chiar mă gândeam că dacă vrei ca cineva să-ţi servească ceaiul în stilul acesta, trebuie să fii destul de hidratat. mai ales că poţi să tragi şi un pui de somn cât timp îl prepară. frumos oricum. demonstraţii de kendo, arta marţială japoneză sau "calea sabiei" şi alte forme de kenjutsu (tehnici de luptă cu sabia). mai jos puteţi vedea câteva din momentele evenimentului pe care cu chiu cu vai am reuşit să le imortalizez. îmi cer scuze pentru imaginile "tremurânde", dar am folosit zoom maxim.

lovers in japan

două zile la bcu. multe feţe noi. interesante. frumoase. nu aveţi număr pentru un loc în sala I? vă rog. numărul 23. ciudat. un laptop cu împrumut. îţi mulţumesc. branduri. un zâmbet de la 27. cafea. ţigări. vezi că e tare cafeaua. nu e nici o problemă. mulţumesc. ţi-am zis că e tare. zahăr? ore fixe. gânduri. felicitări. ambalaje. pahare goale. buze strivite. o vizită. un zâmbet mai frumos decât cel de la 27. acelaşi.



later edit:

azi la Iulius Mall, de la ora 17, au loc demonstraţii de artă şi cultură japoneză. ikebana, origami, ceremonialul ceaiului, dansuri şi stiluri de luptă specifice. dacă sunteţi prin zonă şi aveţi timpul necesar, merită să faceţi o vizită.

mai jos, un videoclip alternativ la piesa celor de la coldplay. pentru cei care au văzut filmul "Lost in Translation", cred că e binevenit.

tonight we drink to youth

Love Hurts Video

campanie cu praf

prin intermediul lui Vio am aflat că aceşti băieţi (pe care probabil îi cunoaşteţi şi voi, mai ales dacă frecventaţi Janis şi mai ales dacă tibi îţi oferă multe shot-uri de jager încât să nu mai ştii de tine şi să-ţi pierzi ochelarii pe acolo) vor să fie ascultaţi/văzuţi de Adi Despot şi să primească aprecierile acestuia în data de 14 mai când Viţa de Vie va concerta în Janis. pentru asta au nevoie de ajutorul vostru. mai exact 10000 de views pentru performanţa de mai jos. nu vă stresaţi dudes, this shall happen!

one world la Cluj

pentru că am început, de curând, să dau mai multă atenţie drepturilor mele, într-o lume în care prostia, ignoranţa şi durerea de cap sunt un adevărat focar de infecţie, vreau să vă informez de faptul că în perioada 7-9 mai, se va desfăşura la Cluj festivalul de film documentar dedicat drepturilor omului, One World România. acesta va avea loc începând de joi, 7 mai, de la ora 18 la Victoria Cinecafe. primul film va fi "Burma Vj" în care 30 de reporteri birmanezi filmează abuzurile din ţara lor, apoi de la ora 20 puteţi vedea "Rene", o călătorie între inchisoare şi perioade scurte petrecute în afara zidurilor. vineri de la 16, "Charging the Rhino", în care Simcha Jacobovici prezintă momente întunecate din istoria familiei sale. de la ora 18 se derulează "Testimony", o călătorie întreprinsă de regizorul acestui film, Răzvan Georgescu, diagnosticat cu tumoare pe creier. în ultima zi, sâmbătă, filmul "All white in Barking", de la ora 18, în care se prezintă comunităţile londoneze Barking şi Dagenham, zone cu cel mai mare nivel de imigraţie din ţară, iar de la ora 20, "Apocalipsa după şoferi", un documentar despre implicaţiile pe care le poate avea violenţa în trafic. festivalul se derulează sub sloganul "Think for yourself" şi este iniţiat în 1999 de Vaclav Havel. ajunge în România în 2008. târziu, zic eu. este cel mai mare eveniment de acest gen din Europa, extins în oraşe precum Bruxelles, Madrid, Kiev şi New York. prin intermediul Centrului Cultural Ceh, PATRIR şi Victoria Cinecafe, ajunge şi la Cluj. ne vedem acolo. stand up for your rights!

zero

where the hell is Matt's girlfriend?

pentru că tot ştim unde naiba este Matt, cei de la CollegeHumor şi-au pus întrebarea care era pe buzele tuturor: unde naiba este prietena lui Matt? aceştia ne dau răspunsul printr-un spoof clasic.

1 mai cu răni de tot felul

pentru că oriunde te-ai afla, cu oricine ai fi şi oricum te-ai simţi, nu poţi să scapi de ziua infamă de 1 mai, am decis că o ieşire cu prietenii (care se dovedesc a fi prieteni în adevăratul sens al cuvântului) nu strică nimănui. după un drum la magazin unde nu vedeai decât feţe disperate, (pentru că românul din clasa mitocanilor de la guerrilla nu ştie niciodată exact de câţi mici, de câtă bere şi de câte compilaţii ale anului cu manele are nevoie) am ajuns şi la locul stabilit. un teren. un garaj. un perimetru pentru paintball. hopa! altfel. echipamentul necesar. check. markere (pentru cine nu ştie, acestea nu sunt carioci, ci armele atât de necesare acestui sport). check. un bobo disperat să-l aşteptăm. skip. după câteva etape în care au jucat şi fetele, am decis că un deathmatch între 4 ahtiaţi după adrenalină, e imperios necesar. iadul pe pământ. rănile nu au încetat să apară, dar suntem mândri de ele. grătar, bere, o convorbire telefonică seacă. cam asta a fost o zi de 1 mai într-o perioadă în care somnul nu mai are loc în mintea mea.

do ya honey?

where the hell is Matt?

Matt e un tip din Connecticut care credea că tot ce vrea să facă în viaţă este să creeze şi să joace jocuri video. în 2003 acesta îşi dă demisia şi începe să colinde Asia. la un moment dat, în Hanoi, un prieten de-al lui îl roagă să danseze pentru a-l înregistra. defapt, singurul mod în care Matt ştie să danseze. a postat acel video pe net. din click în click acesta ajunge în atenţia celor de la Stride gum, care îl întreabă dacă nu vrea să colinde lumea dansând. bineînţeles, finanţat de aceştia. lui Matt îi surâde ideea, în 2006 porneşte la drum şi timp de 6 luni colindă 39 de ţări şi 7 continente. în 2007 se întoarce cu o idee. de ce să danseze singur? o chestie simplă, dar care pentru câteva momente a unit nişte oameni. genial

după nopţi albe

pentru că, după câteva nopţi nedormite am destulă energie încât să vă dobor universul, am făcut o ieşire cu paul, carmen şi prin coincidenţă cu o anume ioana (care seamănă puţin cu ron din harry potter, dar e still cute) şi un anume marius pe care nu i-am cunoscut până azi. ce a fost atât de special la ieşirea asta? totul. de ce? ioana era să-mi regurgiteze în maşină (bineînţeles, maşina firmei pentru că deh! mâine mă despart oficial de locul acela. şi de ce să nu le consum ţiţeiul?) din cauza modului în care conduc, dar m-a asigurat că pot să particip la raliul transilvaniei liniştit. pentru că pe o terasă în vârful muntelui am mâncat cartofi prăjiţi care erau mai mult congelaţi, pentru că ne-am distrat de piţipoancele care merg cu tocuri la munte. pentru că marius e web designer cu firma lui, umblat prin japonia (my life's dream). pentru că mi-am propus să cunosc câte un om şi povestea lui, în fiecare săptămână. poveşti care vor apărea pe colţul meu de blog. poze, într-un later edit.


Suie Paparude - Cea mai buna zi from freshgoodminimal on Vimeo.

later edit (nu pozele): pentru o perspectivă mai detaliată a acestui post intră La Pufossu'. unde poneii mănâncă curcubeu şi defechează flori.

i dig my toes into the sand

see no evil. speak no evil. hear no evil

they want to make a monster out of me

by Ioana

someone like you

paint me a wish on a velvet sky

două spoturi

pentru că sunt la birou şi mă plictisesc de moarte, printre gânduri, CPE-uri, audit şi urletele coordonatorului care, ca de obicei, nu a primit nimic azi noapte şi se întreabă cine naiba e tipa lânga care îşi va petrece toată viaţa de acum înainte şi bineînţeles, asta îl face să fie oarecum ciufut, m-am gândit să vă binedispun sau să vă îngreţoşez, după caz, cu două spoturi, unul fiind pentru o campanie anti-gripă lansată de guvernul Australiei de Sud, iar celălalt pentru Starburst, ceva bomboane gumate cu gust de fructe (or how to fuck up a scarecrow). o zi bună!

the importance of being idle

time to pretend

preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejablablabla, atacat de un clown

cum? simplu. la conferinţa ONU pe tema rasismului de la Geneva, acest domn care cu altă ocazie a susţinut că la el în patria mamă nu există gay, s-a trezit să ţină un discurs despre rasism. bad idea. sunt lucruri care pur şi simplu nu merg. cum să faci declaraţii rasiste la o conferinţă împotriva rasismului? e ca şi cum Băsescu ar ţine o conferinţă despre cât de greu e să vinzi o flotă. bun. la un moment dat reprezentanţii Israelului şi ai Canadei au plecat în timpul discursului lui Ahmadinejad. just. şi pentru că episodul cu papucul aruncat în Tufă (Bush) a deschis noi orizonturi protestatarilor, preşedintele iranian era cât pe ce să fie linşat de un... clown. genial

enjoy the ride

"jurnal of a smile"

"ziua 15, 20 aprilie, ultima

de data asta plec. cred. ai vrea să nu? poate. contează? tot aşa. când poţi să spui "stop"? cred că niciodată nu poţi cu adevărat. azi îmi sufla vântul în faţă. şi simţeam mâinile tale. poţi să spui "atât"? nu, nu poţi. ceva mă trage înapoi cu cât vreau mai mult să plec. mi-e dor. cuvintele îmi răsună ca un ecou în cap. poate ne vom întâlni pe un acoperiş înalt. de unde să ne uităm la oameni şi să râdem de ei pentru că vor fi aşa de mici. poate mai repede decât ne imaginăm. şi încă stau. bagajul îmi stă în hol. trag aer adânc în pieptul pe care-l simt din ce în ce mai greu. ce aştept?"

- mergem să culegem flori?
- da, Veronica, mergem să culegem flori.

lost song

cine este Sven?

Sven nu e Sven Hassel, scriitorul danez de nuvele pseudo-biografice

Sven este o oaie

de pluş

lui Sven nu-i pasă

cred că Sven e o oaie cu alte înclinaţii sexuale

Sven stă cumine pe raft

lui Sven nu i-ar plăcea într-o turmă

Sven trăieşte cu speranţa că va deveni o oaie neagră

Sven se uită ciudat şi nu are forţă în picioare

lui Sven nu îi e frig la gat pentru că are o eşarfă

roz

Sven nu behăie

e introvertit

Sven se simte bine în pielea lui

e pufos

Sven urăşte foarfecele

la vară, Sven vrea să se facă rasta

el este Sven

turn

felicitare

uite că prin bunăvoinţa şi disponibiliatea mea de azi, avem şi noi felicitare. echipa PRime Cluj-Napoca vă doreşte să aveţi un Paşte cât mai fericit!

gânduri de la BCU

amuzant. cum intră toată lumea în sală. pe vârfuri. m-am chinuit şi eu să le urmez exemplul. nu am reuşit. probabil am mersul prea apăsat. ca şi cum aş încerca să rup asfaltul mort prin asfixiere de atâtea tălpi care au călcat pe el. să-l rup şi sub el să găsesc o cu totul altă lume. unul se scarpină în nas, unul se preface interesat de caracterele mici la care îşi mijeşte ochii obosiţi de atâte nopţi băute şi nedormite, tipa din colţ îşi aranjează sânii gandindu-se de ce nu poate să aibă o relaţie de lungă durată şi de ce toată lumea o vrea doar pentru un futai de-o noapte. de aia. că-ţi aranjezi sânii la bibliotecă! ma uit în spate. gol. dispar oameni. am venit să scriu pentru licenţă. mai mult citesc. nu te uita la mine! uită-te şi tu în cartea aia cu coperţi portocalii! îţi garantez că nu e nimic interesant aici. doar un om care-şi scrie impresiile pe care tu i le dai uitându-te la el. frumuseţea interioară e inventată de oamenii urâţi. sunt la numărul 53 azi. o lampă făcută să arate vintage, un laptop luat cu împrumut, cum naiba să peteceşti o masă? gume de mestecat lipite aiurea şi care acum îmi sunt pe blugi. măcar dacă le lipeşti fă-o şi tu cu stil. toată lumea încearcă din răsputeri să scrie ceva pe o hârtie albă. poate de vină e lipsa de culoare. aceeaşi lume ofteză prelung. da, e bun biletul ala. mai ai o călătorie. dacă mai aud ariciul ăla de la portofel vin la tine. şi nu o să fie ok. nu mai poate omul să scrie pe blog din cauza biletului tău. citesc presa. titlul: "Genocidul din Ruanda: coşmarul unei naţiuni". şi? uite. următorul titlu: "Ştefana vrea să proiecteze". pe care credeţi că îl va citi cineva?. şi pot să adaug că Ştefana are o poză în care e pe jumătate dezbrăcată? sentinţe, extinderea aeroportului. nimic interesant. vreau ceva care să mă şocheze. rapid. ştirea de azi cu crima aceea oribilă, monstruoasă, bucăţi de cadavru... nu mai are nici un farmec pentru mine. şi pentru cine mai are? poate doar un subiect de miştocăreală. mi-au venit cărţile. mă pun pe treabă.

high as f#%k

some creative prints